Apel pentru salvarea Ansamblului Brâncuşi de la Târgu-Jiu

„În ultimele luni, de mai multe ori, capodoperele lui Constantin Brâncuşi de o valoare inestimabilă pentru România şi patrimoniul mondial erau să fie distruse în totalitate din cauza inundaţiilor sau a prăbuşirii copacilor în Parcul Brâncuşi din Târgu Jiu”, spune deputatul, într-un comunicat publicat miercuri pe site-ul cdep.ro.

„Pentru a nu ştiu câta oară, nu pot să nu remarc neimplicarea ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, care doarme în papuci şi nu ia nicio măsură pentru protejarea patrimoniului nostru naţional. Conform statisticilor, România are rata cea mai mare de distrugere şi neglijare a patrimoniului din Europa, putându-ne compara cu ţările care sunt în stare de război! Stupefiant este şi faptul că Ministerul Culturii, Institutul Naţional al Patrimoniului au redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru Lista UNESCO, în condiţiile în care operele sunt nerestaurate şi total disparate pe o Axă Brâncuşi care devine din ce în ce mai greu circulabilă pietonal”, se arată în acelaşi document.

• Quincy Jones, omul care știut să facă totul mai bine decât oricine altcineva din divertisment. Producătorul…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre arta modernă și arta contemporană?

Ştirbu adaugă că este evident că, pentru actuala guvernare, protecţia patrimoniului este doar declarativă, scrie Mediafax.

„Pericolul încă există de a fi distrus iremediabil ansamblul Brâncuşi de la Târgu Jiu, iar instituţiile statului parcă nu vor să îl păstreze pentru generaţiile viitoare. Este revoltător că din cauza unor politici culturale deficitare, România riscă să piardă aceste comori cu care ne mândrim în lume! Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ar trebui să fie un catalizator al sectorului cultural şi un reper în plan naţional pentru protejarea patrimoniului şi recunoaşterea şi promovarea valorilor culturale româneşti în lume. Fac apel la ministrul Culturii, George Ivaşcu, să se trezească şi să ia toate măsurile pentru a fi salvată această moştenire culturală unică pentru generaţiile viitoare”, mai spune acesta în acelaşi comunicat.

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă a UNESCO.

Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii ansamblului (1935 – 1936) o recunoaştere mondială.

Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie „Calea Eroilor”, având o lungime de 1,5 kilometri, cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii – situată în grădina publică, lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidră) -, Aleea scaunelor – 24 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră), dispuse de o parte şi de alta a aleii, în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului – un portal de mari dimensiuni din travertin, fiind realizat între 1937 şi 1938 – şi Coloana – situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.

Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia premierului liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.